PESIMISM. FMI nu vede cu ochi buni redresarea economică post-COVID-19

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere semnificativă estimările privind evoluţia economiei mondiale în acest an, deoarece efectele negative ale pandemiei de coronavirus (COVID-19) sunt mai accentuate decât s-a anticipat, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat miercuri de instituţia financiară internaţională.

Criza economică declanșată de pandemia de coronavirus pare să fie mai profundă decât se estima. Dacă în aprilie FMI spune că economia globală va înregistra în 2020 un declin de 3%, conform noilor previziuni instituţia financiară internaţională se aşteaptă la o contracţie de 4,9% în 2020. În 2021, economia globală ar urma să înregistreze un avans de 5,4%, faţă de 5,8% previzionat în aprilie.

FMI se aşteaptă la o contractare de 8% a economiei SUA în acest an, urmată de o creştere de 4,5% anul viitor, în timp ce zona euro ar urma să înregistreze un declin de 10,2% în 2020 şi un avans de 6% în 2021.

Oficialii FMI au anunțat încă de la jumătatea lunii că sunt semnale că probabil criza economică provocată de pandemia de COVID-19 la nivel mondial va fi mai gravă decât estimările anterioare ale instituției, după cum a anunțat economistul-șef al Fondului, Gita Gopinath.

Prăbușire dramatică a economiior din Europa de Est

Pentru economiile emergente şi în curs de dezvoltare din Europa (unde este inclusă România), FMI se aşteaptă la o contractare de 5,8% în acest an, urmată de o creştere de 4,3% anul viitor.

Înrăutăţirea estimărilor vine în urma unui impact negativ mai accentuat decât s-a anticipat al pandemiei asupra activităţii economice, în primul semestru din 2020, în timp ce redresarea proiectată pentru 2021 va fi mai graduală decât s-a previzionat iniţial. În special este semnificativ impactul nefavorabil asupra gospodăriilor, ceea ce pune în pericol progresele înregistrate în reducerea sărăciei extreme pe plan global realizate din anii 1990, se arată în raportul FMI.

Aşa cum a fost cazul la estimările FMI din aprilie 2020, există un grad de incertitudine mai ridicat decât de obicei privind prognozele. Scenariul de bază se bazează pe ipotezele cheie privind efectul negativ al pandemiei, potrivit Agerpres, în timp ce condiţiile financiare – care s-au atenuat din aprilie – se estimează că vor rămâne în linii mari la actualul nivel.

Cum pot interveni guvernele în resuscitarea economiei

În ţările unde se redeschid economiile, sprijinul orientat ar trebui retras gradual, pe măsură ce redresarea este în plină desfăşurare, iar politicile economice ar trebui să ofere stimulente pentru majorarea cererii, atenuarea şi motivarea relocării resurselor spre sectoarele care vor fi semnificativ afectate după pandemie, se arată în raportul FMI.

În general, evoluţia economiei globale în primul trimestru din 2020 s-a înrăutăţit mai mult decât se estima (cu câteva excepţii, de exemplu, Chile, China, India, Malaysia şi Thailanda, în rândul pieţelor emergente, şi Australia, Germania şi Japonia, în rândul economiilor avansate). Indicatorii arată o contracţie mai severă în trimestrul doi din 2020, cu excepţia Chinei, unde majoritatea activităţilor s-au redeschis la începutul lunii aprilie, estimează FMI.

Fondul Monetar avertizează că piaţa forţei de muncă este puternic afectată de pe urma pandemiei, pe fondul declinului accentuat al activităţii economice. Unele ţări, în special în Europa, au contracarat efectele negative prin programul de lucru redus. Cei mai afectaţi sunt angajaţii cu calificare scăzută, care nu pot lucra de acasă.

Conform datelor Organizaţiei Internaţionale a Muncii, din cei aproximativ două miliarde de angajaţi fără forme legale pe plan global, aproximativ 80% au fost afectaţi semnificativ.

Există şi unele semne încurajatoare, apreciază FMI

În urma restricţiilor severe introduse în perioada ianuarie-martie 2020, condiţiile financiare s-au atenuat pentru economiile avansate şi, într-o mai mică măsură, pentru economiile emergente.

Măsurile importante fiscale şi financiare adoptate pentru a contracara efectele pandemiei în unele state de la începutul crizei au evitat înrăutăţirea pierderilor pe termen scurt. Reducerea programului de lucru şi asistenţa acordată angajaţilor prin schemele de şomaj temporar au atenuat creşterea şomajului, în timp ce sprijinul financiar acordat firmelor şi măsurile autorităţilor de reglementare au prevenit înmulţirea falimentelor. În unele cazuri, acţiunile băncilor centrale au îmbunătăţit lichidităţile şi au limitat creşterea costurilor de împrumut, se arată în raportul FMI.

De asemenea, stabilitatea de pe piaţa petrolului a ajutat la sporirea încrederii. Monedele care s-au depreciat semnificativ în lunile precedente se apreciază din aprilie, atât în economiile avansate cât şi în cele emergente, apreciază FMI.

În raportul World Economic Outlook publicat în luna aprilie, FMI estima că economia mondială se va contracta cu 3% în acest an, cea mai gravă contracţie înregistrată după Marea Recesiune, dar a avertizat că este posibil şi un rezultat mult mai grav în cazul în care coronavirusul persistă sau revine. Tot în aprilie, FMI prognoza o revenire a creşterii în 2021 când economia mondială ar urma să înregistreze o revenire de 5,8%.

În ceea ce priveşte România, în luna aprilie FMI se aştepta ca economia să înregistreze o contracţie de 5% în 2020, urmând să îşi revină în 2021, când va înregistra un avans de 3,9%. Pe de altă parte, previziunile FMI mai arătau şi o creştere explozivă a ratei şomajului în România, de la 3,9% în 2019 până la 10,1% în 2020, pentru ca în 2021 să se reducă la 6%.